DRAGOSTEA ● Un motiv pentru a lupta cu o boală cumplită
"Pacient în etate de 33 de ani, diagnosticat la 19 ani cu atrofie musculară progresivă – forma Kugelberg-Welander, acuzând agravarea deficitului motor cu imposibilitatea mersului...", aşa începe epicriza lui Cătălin Dănăilă, din Galaţi, întocmită la Spitalul Elias acum un an.
DRAGOSTEA ● Un motiv pentru a lupta cu o boală cumplită
"Pacient în etate de 33 de ani, diagnosticat la 19 ani cu atrofie musculară progresivă – forma Kugelberg-Welander, acuzând agravarea deficitului motor cu imposibilitatea mersului...", aşa începe epicriza lui Cătălin Dănăilă, din Galaţi, întocmită la Spitalul Elias acum un an.
Până acum vreo doi ani, Cătălin mergea cu prietenii la pădure, se plimba pe-afară, mergea la piaţă... Dar, din ce în ce, drumul către piaţă a început să se scurteze. Şi s-a scurtat mai întâi cu 10 metri, cu 20... Până când s-a oprit la fereastra din cameră.
"Acum merg ţinându-mă de pereţi, dar după 3-4 metri obosesc", ne-a descris Cătălin starea lui actuală. Programul lui zilnic: dimineaţa se trezeşte, mama îl ajută să se ridice şi să coboare din pat. După ce-şi face toaleta, tot mama îl susţine să se aşeze pe scaunul din faţa calculatorului, unde rămâne până seara târziu, când este ajutat să se aşeze în pat.
ŞI A GÅSIT-O PE EA. Calculatorul a rămas singura legătură cu lumea exterioară. Şi, dacă până în urmă cu doi ani era spectator la instalarea propriei neputinţe, de când a cunoscut-o pe ea, pe internet, s-a hotărât să lupte cu boala. Pentru dragoste. "Ea mi-a redat zâmbetul, speranţa, dorinţa de a lupta şi a învinge. Ea m-a acceptat aşa cum sunt, fără să-mi ceară nimic deosebit în schimb, uluindu-mă de-a dreptul prin uşurinţa cu care privea lucrurile, prin caracterul şi bunătatea ei total desăvârşite, fără să mă compătimească măcar