Sursa: Vlad Stănescu
1 /.
Piaţa Unirii, Universitate, Piaţa Romană, dar şi în marile cartiere, primele încercări de instalare ale primăverii au adus în oraş voia bună, dar şi pe vânzătorii de mărţişoare. Pentru că mai este o săptămână până la 1 Martie, bucureştenii se mulţumesc doar să tatoneze piaţa. Oferta nu este foarte variată. La fel ca şi anii trecuţi, din păcate, tarabele sunt sufocate de kitsch-uri.
O afacere de familie
Căţei din plastic, personaje din desene animate, tentative de ministatuete din porţelan, figurine din bile albe, semne zodiacale, păpuşi. În loc să reprezinte venirea primăverii şi armonia, mărţişoarele de pe tarabele vânzătorilor promovează lipsa imaginaţ iei şi a bunului-gust la preţuri între 1 leu şi 15 lei. Deşi piaţa e sărăcită, se mai găsesc totuşi şi profesionişti. Mariana este o veterană în arta mărţişoarelor, de 21 de ani iese în fiecare primăvara să-şi vândă marfa: felicitări cu flori presate (3 lei), mărţişoare din răşină cu flori naturale (2 lei).
„Strângem flori încă de primăvara: lămâiţe, panseluţe, mărgărite. Din ’88, de când am ieşit în stradă cu mărţişoare, numai din astea fac. Şi oamenilor le plac, pentru că nu găseşti pe toate drumurile, sunt într-un fel unicat“, îşi laudă marfa Mariana. Şi dacă originalul e greu de găsit, comercialul e mai pe toate tarabele.
„Nu e ele foarte frumoase, dar se vinde. Mai iei o cutie, faci o fundiţă, pui ceva sclipitor şi iese banul, lumea cumpără, că sunt ochioase“, explică reţeta succesului vânzătoarea Luminiţa. În spate, după ce şi-a petrecut ochii peste marfa bucureştencei, un client pretenţios pleacă bombănind, Luminiţa intervine. „Haide, domnul, la un leu ce vrei, să fie din aur?“ Bărbatul se întoarce şi-i dă replica rapid. „Nu, dar măcar să fie frumoase şi să se înţeleagă ceva din ele. Ce să-i duc nevestei acasă, un fl