Crescuţi cu Sandy Bell şi Sailor Moon, tinerii fascinaţi de benzile desenate japoneze, manga, şi-au creat un stil aparte, remarcat de prestigiosul „Forbes“. Sursa: Daniel HoriaSursa: Remus BrezeanuSursa: Remus BrezeanuSursa: Remus BrezeanuSursa: Vera Solomon
1 /.
Cultura pop japoneză înghite tot, cu repeziciune, într-o lume în care Disney sună puţin demodat şi nostalgic. În România, fascinaţia pentru manga - benzile desenate japoneze - a apărut în anii ’90, o dată cu primele serii de animaţii japoneze (anime-uri), gen „Hello! Sandy Bell“, „Sailor Moon“, „Pokemon“.
Treptat, fanii români de manga şi anime (cultura otaku), majoritatea cu vârste între 14 şi 34 de ani, s-au strâns în jurul unor site-uri dedicate pasiunii comune. Acum, „otacii“ au o revistă a lor, „Otaku Magazin“, care promovează artişti locali, un festival, expoziţii, toate finanţate din banii proprii.
Un mix local
Recent, în publicaţ ia americană „Forbes“, scriitorul şi jurnalistul Cory Doctorow se declara fascinat de creaţiile desenatorilor români, promovate în străinătate de teoreticianul şi curatorul Ştefan Tiron. „România şi-a creat propriul mix local, distinct, ciudat şi încântător. Creaţiile individuale trec de la manga tradiţională japoneză la imagini suprarealiste, „adulte“ care par extrase din revista franceză clasică «Métal Hurlant», la chestii care ar sta perfect în paginile ultimului număr din «Marvel»“.
Dintr-un fanzin în 100 de exemplare, creat în 2004 şi dat din mână în mână, „Otaku Magazin“ a „crescut frumos“ şi a ajuns cu bine la numărul trei, în 1.500 de exemplare. Revista a fost lansată în 2006, al patrulea număr fiind „în laborator“ - va ieşi pe piaţă la sfârşitul lunii martie.
„Revista se vinde chiar bine. Avem comenzi din Australia, Brazilia, Japonia, Statele Unite, şi toţi se miră că avem aşa ceva.
