Scrisoarea comisarului european Franco Frattini privind scandalul inchisorilor CIA nu obliga Romania decat la dovezi de transparenta, dar o arunca intr-un paradox: sa dovedeasca ceva ce nu s-a intamplat.
Reactia Comisiei Europene (CE) in scandalul presupuselor inchisori CIA si in cel al schimburilor de prizonieri suspecti de terorism efectuate la Constanta nu obliga Romania decat la un raspuns similar celor anterioare. Singura diferenta este ca acum s-a schimbat canalul de comunicare. Dupa ce comisarul european Franco Frattini a trimis o solicitare din partea Comisiei Europene, este asteptat un raspuns din partea Guvernului. Reactia a fost deja anuntata: singurul demers pe care Guvernul il va face este sa ceara din nou Parlamentului sa puna la dispozitia CE toate informatiile pe care le are. Senatorul UDMR Karoly-Ferenc Szabo, membru al Comisiei de ancheta privind existenta unor inchisori CIA pe teritoriul Romaniei, crede ca mai exista o posibilitate: "Guvernul poate relua anchetele, formand o comisie interministeriala care va incerca inca o data sa descopere ceva ce nu se poate descoperi".
Doi europarlamentari romani intaresc ceea ce comisarul Frattini, dar si presedintele CE, Jose Manuel Durao Barroso, au recunoscut: CE nu are puterea de a efectua anchete sau de a obliga statele sa faca ceva, ci doar sa faca recomandari. Adrian Severin, europarlamentar PSD, sustine ca scrisoarea lui Frattini a plecat spre Romania la rugamintea Parlamentului European, care, de altfel, a mai avut o proprie initiativa in acest sens, dar nu a fost multumit de raspunsul Romaniei. "Frattini le-a spus foarte clar: «Eu nu pot sa oblig un stat sa faca ceva, ci pot doar sa-l rog sa dea informatii»", spune Severin. Europarlamentarul PL-D Nicolae Vlad Popa, care a reprezentat Romania la Parlamentul European in scandalul inchisorilor CIA, spune ca toate documentele se
