In ultima perioada, presa romaneasca a scris tot mai mult despre Biserica Ortodoxa Romana. Era si firesc intr-un astfel de context in care BOR devine un jucator tot mai activ in viaţa sociala si politica din Romania. Multe texte insa au scos la iveala un element foarte important: increngatura incredibila care exista intre cei care conduc BOR si lumea politica romaneasca. Daca privim cu atenţie ţari precum Romania, Polonia si mai nou Rusia, putem observa o revenire in forţa a implicarii bisericii in jocurile pe care le face statul, supranumit de ceva vreme, stat laic.

Recent (la finele anului 2007), in Rusia a avut loc o discuţie aprinsa legata de implicarea bisericii in treburile statului. Zece academicieni, in frunte cu faimosii oameni de stiinţa Jores Alferov si Vitaliy Ginzburg, ambii laureaţi ai premiului Nobel pentru fizica, s-au adresat presedintelui rus cu rugamintea de a stopa „clericalizarea societaţii ruse”.

Imediat insa, a aparut o „replica”, o contrareacţie, din partea organizaţiei ortodoxe Soborul popular, care l-au dat in judecata pe Vitaliy Ginzburg, principalul „vinovat” al cererii, pe motivul ca instiga „la vrajba naţionala”.

Toata povestea a inceput in momentul in care s-a incercat introducerea in scoli a unei noi materii de studiu - Bazele culturii Ortodoxe. Cei care au reacţionat mai intii au fost membrii comisiei parlamentare pe problemele dezvoltarii regionale care au tras atenţia asupra modului in care „clericalismul patrunde si influenţeaza sub diverse forme structurile statului laic”.

Presedintele comisiei, V. Glazicev, a facut un raport in care condamna „implicarea activa a bisericii in treburile statului in loc sa-si vada de treburile ei ”. in susţinerea lui a venit grupul de academicieni care au condamnat si ei „amestecul Bisericii in treburile statului ca fiind o incalcare a Constituţiei statulu