Protestele zilnice ale sârbilor din Kosovo îi au ca motor pe studenţi, pregătiţi să lupte chiar şi cu arma în mână pentru provincie. Sursa: Horia Călăceanu
1 /.
Zeljko Milanovici este, de o săptămână, în fiecare zi la ora 12.44 în acelaşi loc: în primul rând al demonstraţ iilor anti-independenţa Kosovo din oraşul Mitroviţa.
Are 26 de ani, tocmai a absolvit Facultatea de Stomatologie şi de trei ani este vicepreşedintele Alianţei Studenţilor, organizaţie cu 11.000 de membri, care a dat startul protestelor din oraşul în care sârbii şi albanezii sunt despărţiţi de râul Ibar, iar Podul Albastru nu mai este de mult o punte, ci o cale pe care toată lumea se fereşte să o folosească.
Zeljko, sârb venit în Mitroviţa din Muntenegru în urmă cu şase ani, explică pentru EVZ care este mesajul studenţilor ce scandează în fiecare zi „Kosovo e Serbia“ şi în ce fel de ţară şi-ar dori ei să trăiască. Nu suntem terorişti, suntem doctori.
EVZ: Care este mesajul pe care vreţi să-l transmiteţi, de aici, în fiecare zi?
Zeljko Milanovici: Aici sunt rădăcinile noastre. Aceştia suntem noi. Kosovo este ADN-ul Serbiei, iar istoria noastră începe aici. Nu suntem agresivi, vrem doar să rămânem în casa noastră. De când s-a auzit de independenţă, nu am mai fost acasă: în curând se fac şase luni de când nu mi-am mai văzut mama.
Aţi ales ca oră zilnică de întâlnire una simbolică: 12:44, care face trimitere la rezoluţia ONU prin care se garantează integritatea teritorială a Serbiei. Crezi în puterea simbolurilor?
Da, credem în orice ne poate ajuta. Noi nu suntem terorişti, suntem doctori. Ora de întâlnire e felul nostru de a transmite lumii mesajul că suntem aici, vom rămâne aici şi nimeni nu o să ne ia Kosovo. Speranţe în modelul Tito: echilibru între est şi vest.
Cum e să trăieşti într-un oraş care e împărţit