Care sunt radacinile istorice ale problemei Kosovo? Depinde din ce punct de vedere ne plasam, al mitologiei istorice sau al constiintei statelor nationale din secolele XIX si XX. Din primul decurg revendicarile de tipul "drepturilor istorice" si disputa asupra anterioritatii. Albanezii invoca stramosii lor iliri si, in orice caz, prezenta lor atestata si continua pe aceste teritorii inaintea venirii slavilor in Balcani, in secolul VII si pana in zilele noastre. Sarbii isi bazeaza pretentiile pe anexarea regiunii de catre primul stat sarbesc creat de Stefan Nemanja la sfarsitul secolului al XII-lea si mai ales prin plasarea sa in centrul "imperiului" constituit de Stefan Dusan intre 1331 si 1355. Acest stat cuprindea Macedonia, Albania si Grecia de Nord si avea acces la trei mari: Adriatica, Ioniana si Egee. Atunci sunt construite cele mai multe dintre marile manastiri ortodoxe care subzista pana astazi. In 1250 Peci devenise sediul arhiepiscopiei bisericii sarbesti (va fi ridicata la rangul de patriarhie in 1346). In fine, aici, la Kosovo Polje (Campia Mierlei), numit sub otomani Gazimestan, la 5-6 km de Pristina, a avut loc in 1389 marea batalie in care sarbii si aliatii lor au fost infranti de otomani dupa o rezistenta eroica. Consecinta imediata, Kosovo trece sub stapanirea Imperiului Otoman pana in 1912. Majoritatea teritoriilor sarbesti vor fi ocupate, pe etape, pana in 1459. Problema se complica atunci cand stim ca atat statul lui Dusan, cat si batalia de la Kosovo Polje devin in secolul XIX doua dintre miturile fondatoare ale ideologiei nationale sarbesti. "Imperiul" lui Dusan, creat prin cuceriri succesive, era un stat multietnic in care coexistau sarbi, bulgari, albanezi, greci. De altfel, Dusan, care se autoproclama "tar" (imparat) - este incoronat in 1346 la Skopje de proaspatul patriarh de Peci -, ia titlul de "imparat al sarbilor si al grecilor". El visa