Legea votului uninominal, votată marţi seară de Comisia electorală, stabileşte că, pentru a putea intra în parlament, un partid trebuie fie să treacă pragul electoral de 5%, fie să aibă 6 candidaţi situaţi pe prima poziţie în colegiile pentru Camera Deputaţilor şi 3 în cele pentru Senat.
Partidele care îndeplinesc aceste condiţii vor beneficia de împărţirea mandatelor după un sistem care amestecă votul uninominal cu cel proporţional. Astfel, fiecare judeţ se împarte într-un număr de colegii uninominale, egal cu numărul de mandate.
Într-un judeţ, voturile pentru candidaţii aceluiaşi partid se însumează şi, pe baza acestui calcul, se stabileşte numărul de mandate. Vor intra direct în parlament doar candidaţii care au obţinut 50%+1 din voturile dintr-un colegiu. Restul mandatelor vor fi distribuite candidaţilor, dispuşi în ordinea descrescătoare a procentelor.
Parlamentar cu 13%
Marele minus al acestui sistem este că există posibilitatea ca un candidat care a câştigat un colegiu, dar nu a obţinut un scor de peste 50%, să nu intre în parlament.
În schimb, pot accede în legislativ candidaţi care nu au câştigat primul loc. De altfel, acest lucru reiese şi dintr-o simulare realizată de Comisia electorală cu privire la judeţul Iaşi, împărţit în zece colegii uninominale pentru Camera Deputaţilor. Pe baza sumei voturilor, PSD are dreptul la 4 mandate, PDL - la 3, PNL - la 2, iar PRM - la 1.
În această simulare, patru candidaţi câştigă cu 50%+1: doi de la PSD, unu de la PDL şi unu de la PNL. La repartizarea celorlalte mandate se ajunge în situaţia ciudată ca un candidat PRM să intre în parlament cu 13% obţinut într-un colegiu. Pe baza calculului iniţial, acest partid trebuie să aibă neapărat un mandat.
UDMR, avantajatăde pragul alternativ
O altă problemă delicată este cea a
