Variaţia temperaturilor din ultima vreme este propice pentru instalarea virozelor, a guturaiului şi a altor afecţiuni care derivă din acestea. Una dintre ele este sinuzita, caracterizată prin infecţia membranei mucoase care căptuşeşte interiorul foselor nazale şi sinusurile. Sinusurile devin obstruate în timpul infecţiei virale, ca în cazul răcelii, producându-se inflamaţia şi infecţia lor. Diferenţa dintre răceală şi sinuzită constă în faptul că simptomele ce însoţesc răceala, incluzând nasul înfundat, încep să se amelioreze după aproximativ cinci zile. Simptomele atribuite sinuzitelor durează mai mult şi se agravează după şapte zile. Există două tipuri de sinuzită, acută, cea cu debut brusc, şi cronică, pe termen lung. În cazul sinuzitei cronice, simptomele nu dispar complet, întotdeauna menţinându-se simptome uşoare. „Sinuzitele sunt, cel mai frecvent, rezultatul infecţiei virale, care determină inflamaţia membranei mucoase ce căptuşeşte interiorul foselor nazale. Ce se întâmplă de fapt? Membrana mucoasă se tumefiază când devine inflamată, blocând drenajul fluidului din sinusuri spre nas sau gât. Mucusul şi fluidul secretat în sinusuri sunt, de fapt, cele care cauzează presiune şi durere”, explică medicul braşovean Carmen Popa.
Sinuzita dă
dureri de cap
Răceala poate degenera în sinuzită, dar, sinuzita poate fi şi rezultatul oricărui factor care determină inflamarea membranei mucoase. Rinitele alergice, polipii nazali, corpii străini, în mod frecvent la copii, afecţiunile structurale ale nasului, ca şi deviaţia de sept pot obstrua pasajul nazal, mărind riscul dezvoltării sinuzitelor. Totodată, una dintre cauze poate fi determinată de o infecţie fungică, ea fiind mai frecventă la copiii cu sistem imunitar deficient. Sinuzitele fungice au tendinţa spre cronicizare şi sunt mai dificil de tratat decât cele bacteriene. Durerea şi presiunea la
