Toate oraşele mari ale ţării dezvoltă zone metropolitane care înghit satele şi comunele cu care se învecinează. Cluj-Napoca se dovedeşte a fi cel mai rapace. Investitorii străini şi
Toate oraşele mari ale ţării dezvoltă zone metropolitane care înghit satele şi comunele cu care se învecinează. Cluj-Napoca se dovedeşte a fi cel mai rapace.
Investitorii străini şi dezvoltatorii imobiliari s-au năpustit deja asupra viitoarelor zone metropolitane, construind sute de blocuri-turn, cartiere rezidenţiale, centre comerciale sau parcuri industriale. Astfel, sate întregi vor dispărea de pe hartă, judeţele îşi vor muta graniţele, iar agricultura, creşterea animalelor sau atelierele meşteşugăreşti din mediul rural vor deveni o amintire.
Halele fostelor CAP-uri s-au transformat în fabrici sau depozite de materiale de construcţii, iar pe terenurile unde cândva se cultivau cereale se înalţă blocuri-turn.
Urbanizarea României se face astăzi într-un ritm alert, iar investitorii nu mai aşteaptă ca autorităţile locale din Bucureşti, Cluj, Iaşi sau Timişoara să facă vreun pas în vederea realizării zonelor metropolitane. Judeţul Cluj este cel mai viu exemplu, comune din vecinătatea oraşului ca Floreşti, Gilău sau Apahida arătând deja ca nişte cartiere ale oraşului de pe Someş. Primarii comunelor înghiţite fac deja trecerea de la agricultură la imobiliare".
Clujul înghite satele din jurul său cu tot cu tradiţii, agricultură şi ţărani
Explozia imobiliară şi aglomerarea investiţiilor străine din oraşul de pe Someş transformă comunele învecinate, precum Floreşti, Gilău sau Apahida, în cartiere.
Cică acum trei ani, atunci când treceai cu maşina prin comunele Gilău sau Floreşti, trebuia să încetineşti rău de tot ca să nu loveşti cireada de vaci care îţi tăia calea. Ţăranii creşteau porci, oi, păsări şi mergeau cu produse agricole la Cluj ca să le