Ne-am ales, în toamnă, reprezentanţii în Parlamentul European, i-am trimis acolo "să apere interesele ţării" şi i-am lăsat de izbelişte. Televiziunile şi presa de la noi nu prea le acordă atenţie, după cum nu acordă atenţie nici instituţiei în sine. Ne putem informa, dacă vrem, chiar de pe site-ul Parlamentului European (www.europarl.eu.int) sau de pe www.euractiv.ro (un site consistent şi mereu la zi). Dar temele dezbătute în Parlamentul European nu creează ecou la noi, presa mainstream nu le acordă atenţie, editorialiştii sînt blocaţi (cu puţine excepţii) în daraverile interne, talk-show-urile umblă disperate după audienţă (oricum în scădere) aşa că se ocupă doar de scandaluri etc. Parlamentul European însă, care ani la rînd a fost mai degrabă un for de dezbatere, fără prea mari puteri, capătă un contur instituţional tot mai pregnant şi este tot mai prezent în viaţa publică a Uniunii Europene.

O adevărată lovitură (nu numai de imagine) a fost reducerea taxei de roaming: cetăţenii europeni au putut simţi direct, "pe bani", la ce poate folosi Parlamentul European - o instituţie pe care o resimţeau mai degrabă ca îndepărtată de problemele lor de zi cu zi. Probabil şi ca urmare a acestui succes, eurodeputaţii au pus pe ordinea de zi, în ultima vreme, tot mai multe subiecte care au impact direct în viaţa cetăţenilor. Cea mai nouă iniţiativă de acest gen este solicitarea unei anchete asupra practicilor comerciale ale reţelelor de supermagazine: iniţiatorii consideră că acestea abuzează de poziţia lor dominantă pe piaţă, impunînd producătorilor preţuri mici, imposibil de susţinut, şi dăunînd consumatorilor. Unii comentatori consideră că astfel de iniţiative sînt populiste sau "electoraliste": deputaţii vor să atragă atenţia şi - mai ales - voturile cetăţenilor în favoarea unei instituţii care multă vreme a stat în umbra Comisiei Europene. Iar prezenţa tot mai s