- Extern - nr. 43 / 1 Martie, 2008 Recenta recunoastere a independentei provinciei Kosovo de catre o serie de state, printre care S.U.A. si Germania, provoaca ingrijorare. Presa germana se intreaba: Libertate cu urmari negative? Inceputul. Dislocarea teritoriului sarbesc Kosovo face parte din planul de destramare a Iugoslaviei, inceput in 1990. Tonul il da Germania, recunoscand independenta Croatiei, al carei statut similar, de scurta durata, din 1941, dar sub regim fascist, este intrerupt de croatul I.B. Tito, care reunifica Iugoslavia. Declansarea conflictului sarbo-croat, dirijat cu abilitate din exterior, are ca efect o mare varsare de sange, distrugerea infrastructurii unui stat european cu o dezvoltare economica puternica si un rol politic traditional-determinant, provocand desprinderea succesiva a catorva teritorii. Contributia nefasta americana, "prin bombardare, cu precizia cunoscuta", adauga, printre altele, distrugerea unor spitale sarbesti (probe pronuntate in procesul Milosevici) si victime in cadrul convoaielor de refugiati albanezi. Sub presedintia lui G. W. Bush, "politistul lumii", practicand hegemonia monopolara, gafeaza in Afganistan si Irak, impotmolindu-se in fata unui iranian hotarat, sprijinit de rusi si chinezi. Inainte de a-si lua ramas bun, Bush recurge, in compensare, prin generozitate la un act la fel de iresponsabil, acordand independenta provinciei Kosovo. Tara noastra sfanta, Ierusalem. Fluviul Ibar desparte Kosovo Mitrovica intr-o parte nordica, in care flutura steagurile sarbesti, si una sudica, in euforia victoriei, dominata de cele albaneze. "Albanezii pot sa sarbatoreasca. Kosovo nu va fi stat independent, e tara noastra sfanta, este Ierusalemul nostru", declara un student sarb. Legatura istorica a provinciei cu Serbia ne duce in anul 1389, la lupta din Kosovo Polje (Campia Mierlei) a sarbilor crestini contra paganilor turci