Titus Ceia "O fi avut un picior in plus". Cam asa vor fi gandit distinsele capete patrate care l-au declarat apt de munca pe un biet omustean caruia tocmai i se amputase un picior.
Pentru o argumentare teapana a deciziei, logica n-a lipsit deloc. Inaintea operatiei care l-a lasat fara respectivul picior, domnul in cauza, romanul de 47 de ani, era inregistrat in buna regula ca persoana cu handicap. Apoi s-a produs operatia. Cu ce scop? Limpede ca lacrima, scopul nu putea fi decat unul: imbunatatirea starii pacientului. Iar operatia a reusit. Pai, daca a reusit, status-ul cetateanului trebuie musai sa se modifice. Nu era bun de munca pana ieri? Ei bine, de-acum era!
Nu v-am prea convins, nu-i asa? Voi spuneti, probabil, ca aceasta demonstratie stangace incercata mai sus menita sa ascunda cine stie ce act de coruptie, sau sa justifice redirectionarea spre buget a celor doua sute de leuscani amarati pe care omul ii primea acasa lunar, de la stat, prin posta romana. N-ati ghicit, porumbeii tatii! Fara sa fii cititor in stele, am sa incerc sa va explic ce s-a intamplat in realitate. Mai exact, dublul pagubas (ramas fara picior dar si fara pensie) a patit pocinogul din cauza unor dobitoci. Fiti siguri, daca domnii experti in cauza dehandicapizarii operatului - amputat si-ar fi putut declara vreo opinie in celebrul caz Ciomu, opinia lor ar fi fost ca pacientul preascurtat de barbatie poate fi nominalizat la 10 pentru Romania, sectiunea "amantul anului". Dincolo de ridicolul strigator la cer al cazului, dincolo de adevarul jenant ca tara e plina de prosti, ce s-ar mai putea spune? Cu glas tare, probabil nimic. Sotto voce, doar cateva cuvinte. Cuvinte vechi, ramase de la daci. Brazda, gazda etcetera. Mai ales etcetera, pentru ca suna neaos si convingator.
Titus Ceia "O fi avut un picior in plus". Cam asa vor fi gandit distinsele capete patrate c
