A fost o vreme când succesul unui cotidian era asociat exclusiv figurii emblematice aflate în fruntea acelei publicaţii. Nu se vorbea mai deloc de strategii de marketing, iar publicitatea inserată în ziar era privită mai degrabă ca un semn de slăbiciune.
A fost o vreme când succesul unui cotidian era asociat exclusiv figurii emblematice aflate în fruntea acelei publicaţii. Nu se vorbea mai deloc de strategii de marketing, iar publicitatea inserată în ziar era privită mai degrabă ca un semn de slăbiciune.
În cei 17 ani scurşi de la Revoluţie societatea civilă a trecut printr-un dureros proces de maturizare, la fel ca şi mass-media românească. S-a depăşit perioada romantică, atunci când ziarul se făcea într-un fum de-l tăiai cu cuţitul şi cu sticla de vin pe birou. Succesul unui cotidian în zilele noastre nu depinde doar de calitatea textelor din el. “Oricât de valoros ar fi un text, în absenţa clarităţii grafice nu va ajunge la cititor”, spune Cătălin Tolontan în paginile “Ghidului managerului de presă”, apărut la Editura Humanitas şi la realizarea căruia au participat: Vlad A. Arghir, Liviu Burlacu, Dana Cristescu, Silviu Ispasn, Delia Mucică, Cristina Simion (coordonator), Cătălin Tolontan şi Arina Ureche.
STRATEGIE DE SUCCES. În acelaşi volum, Silviu Ispas, Managing Director la European Media Invest Grup GmbH, München şi ARBO Media, aminteşte de strategiile de succes folosite de ziarele din România pentru a se impune pe o piaţă din ce în ce mai aglomerată. “Una dintre cele mai mari explozii de tiraj din Europa ultimilor ani a fost cea a Jurnalului Naţional (speţă intrată datorită unicităţii vitezei şi dimensiunii de creştere a tirajului chiar şi în atenţia World Association of Newspapers)”, se menţionează în carte. Marius Tucă, directorul Jurnalului Naţional şi realizatorul celui mai longeviv talk-show din România (“Marius
