"«Ne vom intoarce la mormantul tau si vom raporta misiune indeplinita». Acestea au fost cuvintele rostite de staff-ul Internelor si de cel al Politiei Timis, la catafalcul, infasurat in tricolor, al lui Sasa Disici, la acel inceput de martie 2001. Nu s-a intors nimeni la mormantul lui, cu atat mai putin sa raporteze «misiune indeplinita». Iar faptul ca fostul politist de la Circulatie, Sasa Disici, a fost inaintat post-mortem in grad si numit erou nu rezolva problema si nici nu tine loc de dreptate.
Au trecut patru ani, iar dosarul Sasa Disici figureaza la cazuri cu autor necunoscut. (...) De la inceput, ancheta a plecat cu sincope, dand parca de inteles ca ceva trebuia tinut departe de ochii presei si ai opiniei publice. Se deosebeste prin faptul ca, in afara de obligatia legala de a prinde asasinii, Politia avea si obligatia morala fata de un fost coleg, ciuruit de gloante in timp ce se afla in misiune. Se deosebeste prin balbele cu care sefii Politiei Timis au prezentat cursul evenimentelor, prin elementele contradictorii si prin ancheta oprita brusc, dar si prin prezentarea unui neadevar. Cazul Disici nu s-a incheiat o data cu moartea unui presupus asasin, Raul Opris, pe care Politia Timis l-a prezentat ca fiind singurul asasin. Cu el, spun martorii, au mai fost doi indivizi. Despre care anchetatorii nu vorbesc, insa, nimic. De ce?! Sunt multe, prea multe intrebari legate de acest dosar, care isi asteapta raspunsul de patru ani de zile.
De ce initial toti, inclusiv sefii Politiei Timis, au afirmat ca au fost trei indivizi in masina din care s-a deschis focul asupra lui Sasa Disici, ca mai apoi, prinzandu-l pe Raul Opris, sa spuna ca acesta era singurul asasin? De ce asupra martorilor s-au facut presiuni pentru a-i determina sa dea declaratii ca, in noaptea crimei, au vazut un singur individ, nu trei?
De ce ancheta a fost declarata inchisa pentru
