Daca nu demult, in istoria sa, omul manca exclusiv ca sa traiasca, astazi multi dintre noi consideram ca o parte (chiar mica) din fericire este asigurata de un consum alimentar satisfacator.
Si in folclor este prezenta aceasta idee, se enunta adevarate “sfaturi de viata” legate de alimente, cum ar fi acela ca dragostea trece prin stomac, iar pe broderiile din bucataria bunicii erau cusute versurile ”sarmalute, cozonaci/barbatelului sa-i faci” (probabil ca garantie a fidelitatii matrimoniale durabile!).
Epidemia de supraponderalitate si obezitate prezenta astazi in tarile civilizate nu ar fi aparut probabil niciodata, daca oamenii ar fi mancat exclusiv atunci cand le-ar fi fost foame si s-ar fi oprit la primele semene de satietate.
Explicatia stiintifica
Desigur, stiinta a adus si argumente pentru aceasta stare de fapt: consumul de alimente declanseaza secretia de neurotransmitatori, unii similari opiaceelor, neurotransmitatori care sunt responsabili de satisfactia postprandiala. Avem deci si explicatia fiziologica a faptului ca in situatii frustrante, de stres, recompensa cea mai la indemana a omului ramane mancarea, cea care ii ofera si “combustibilul” necesar functionarii, dar si alinarea supararii cu care a venit in suflet dupa cearta cu seful.
Sa nu uitam in acest context si mediul de abundenta alimentara in care traim, invazia alimentelor in viata noastra pe toate canalele mediatice. Produsele sunt mereu mai atragatoare din toate punctele de vedere, chit ca de cele mai multe ori au ajuns sa nu mai raspunda unor trebuinte nutritionale reale ale consumatorilor.
Din pacate, un aport exagerat de alimente, indeosebi in contextul vietii sedentare pe care o are omul modern, conduce la cresterea in greutate si la numeroase probleme de sanatate. Medicii, educatorii, psihologii si-au unit eforturile i
