În ţara noastră, tuberculoza reprezintă încă o problemă prioritară de sănătate publică, chiar şi după aderarea la Uniunea Europeană (UE). În ţările occidentale, tuberculoza este o raritate.

În ţara noastră, tuberculoza reprezintă încă o problemă prioritară de sănătate publică, chiar şi după aderarea la Uniunea Europeană (UE). În ţările occidentale, tuberculoza este o raritate. România înregistrează în continuare o incidenţă crescută a tuberculozei: locul I între ţările UE şi locul III în Europa după Kazahstan şi Kârgâstan. Aceasta este veste rea. Vestea bună este că numărul cazurilor de tuberculoză este totuşi în scădere. Astfel, de la 117 îmbolnăviri de tuberculoză la 100.000 de locuitori în 2006 s-a ajuns în 2007 la 110 cazuri/100.000 de locuitori, arată conferenţiar doctor Constantin Marica, coordonatorul Programului Naţional de Control al Tuberculozei (PNCT). Frecvenţa tuberculozei la copii a scăzut şi mai mult prin reducerea surselor de infectare de la adulţi. Astfel, în 2003 se înregistrau 47 de cazuri de tuberculoză la 100.000 de copii, scăzând în 2006 la 26 de îmbolnăviri la 100.000 de copii.

“Această tendinţă de scădere a frecvenţei cazurilor de tuberculoză a fost posibilă datorită strategiei prevăzute în PNCT, conform reglementărilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS). În 2007 am realizat un ghid metodologic de luptă contra tuberculozei, care reprezintă instrumentul de bază al pneumologilor şi medicilor de familie implicaţi în activitatea de depistare şi tratare a cazurilor de tuberculoză. Astfel am ajuns la un grad de diagnosticare a tuberculozei de 70% din cazurile noi, cum cere OMS. De asemenea, în peste 90% din teritoriul ţării am introdus tratamentul strict supravegheat al tuberculozei, care presupune ca bolnavul să se prezinte la medicul de familie sau la medicul pneumolog pentru a-şi lua medicamentele. Acea