In vara anului 2001, undeva in Slovenia, la prima intalnire dintre George W. Bush si Vladimir Putin, presedintele rus i-a spus omologului sau american o poveste. Vila lui Putin de langa Sankt Petersburg a fost mistuita de un foc violent in care erau sa moara cele doua fiice ale viitorului lider de la Kremlin. In ruinele carbonizate ale casei, Putin a gasit o cruciulita de aluminiu intacta, pe care mama sa o adusese de la Ierusalim. In acel moment l-a redescoperit pe Dumnezeu si a decis sa poarte tot timpul cruciulita. Bush, el insusi un crestin renascut, a fost cucerit pe loc si a facut celebra declaratie ca "a privit in sufletul omului".

Astazi, la sapte ani de la acea intalnire, Rusia paseste tot mai apasat pe calea unui regim autoritar, iar relatiile dintre Moscova si Occident sunt la cel mai scazut nivel. In opt ani de presedintie, fostul spion KGB Vladimir Putin a creat un regim de putere personala ce se sprijina pe fosti si actuali agenti ai FSB (fost KGB) – asa-numitii siloviki – plasati in pozitii-cheie in administratie si in marile companii de stat. Intre Kremlin, FSB si Gazprom exista o retea de interese atat de bine impletita incat sunt imposibil de separat. De aceea, orice discutie despre "negocieri cu Gazprom strict pe baze capitaliste" este lipsita de sens. Actiunile Gazprom nu sunt niciodata simple incercari de maximizare a profitului pentru ca sunt intotdeauna insotite de interese si motivatii politice. Politicienii nostri care pariaza pe bunele intentii transparente ale Moscovei stiu foarte bine cum se desfasoara lucrurile acolo si, de aceea, sunt convins ca mimeaza naivitatea intr-un mod cat se poate de vinovat. Raporturile bune cu Rusia au intotdeauna un pret si nu ma refer la dolari. Daca Romania are relatii proaste cu Moscova este pentru ca nu s-a aratat dispusa sa plateasca acest pret. Inca.

Venirea lui Dmitri Medvede