Scrisoarea care urmeaza mi-a fost incredintata de d-na Cornelia Gogonea, o mare iubitoare de animale, dar pe care boala si conditiile modeste de viata o obliga sa caute noi stapani pentru cei trei caini pe care ii ingrijeste. Eu ma numesc Daniel Ambros si va las pentru contact numarul meu de telefon: 0746/99.62.76. Va multumesc foarte mult.

Dupa moartea ambilor parinti, fiind in vacanta la Satic, in Piatra Craiului, am primit cadou un pui de catel Ciobanesc. A fost prima catelusa din viata mea si am numit-o Lesy, un cadou al bunului Dumnezeu, un ajutor sufletesc nepretuit pentru tristetea mea. Are o blana ondulata in degradeuri, de la bej la gri perlat, moale ca a unui iepuras. Este foarte prietenoasa. In parc, se ducea la orice om, unduindu-se ca un pestisor, cu atat mai tare cu cat simtea ca omul era bun sufleteste. Dupa ce se declara multumita de mangaieri, revenea la mine, lasandu-ma sa inteleg ca tot pe mine ma iubeste mai mult. A venit apoi iarna si joaca in zapada a fost o noutate; isi baga capul in zapada ca un strut. Intr-o zi urcam cu ea spre Poiana Costilei, impovarata de tristete. Dupa catava vreme, Lesy s-a ridicat cu labutele din fata pe mine si parca ma intreba ce am. Imediat a facut un salt, a luat un bat si l-a scuturat, a sarit dupa altul, fugind cu el in jurul meu. Ma indemna sa ma joc cu ea, cu un zambet adevarat pe botul larg deschis. Nu a incetat pana nu am ras impreuna si, bucuroasa ca a rezolvat problema, a continuat sa urce incet, inainte. Ce leac de pus pe rana e Lesy! Odata, cand aveam gripa si ardeam rau, am facut o baie fierbinte si stateam cu plapuma pe cap. Lesy a tot scheunat pe langa mine, apoi a bagat capul sub plapuma si a inceput sa caute, sa vada daca mai traiesc. Am linistit-o. Isi sprijinea capul pe plapuma, uitandu-se ingrijorata si lingandu-ma pe maini, incetisor. Am invatat multe de la Lesy, si-i multumesc Domnulu