Pretextul: instalarea unei linii de productie a companiei Nokia in comuna Jucu de langa Cluj. Context: capitalismul de corporatie, in care patronului nu-i pasa de angajati si ia cat poate de la statul sub pulpana caruia se oploseste. Instalarea companiei in comuna Jucu are in zona, pe langa efecte pozitive, altele negative. In editia din 16 aprilie 2007, România libera acuza lasarea de izbeliste a celor fara adapost de pe raza comunei, intrucat, dintr-o data, toata suprafata construibila a fost cumparata, iar locuintele promise celor care inca nu le au nu mai pot fi construite, din lipsa de spatiu. In acest context, vocile "de stanga" din România trebuiau sa se faca auzite. In primul rand, pentru a denunta politica anything goes a unei corporatii profitoare. Delocalizarea din Bochum n-a putut fi insa denuntata in România dintr-un motiv simplu: o fi Nokia o fiara din jungla capitalista, dar uite ca promite sa creeze 15.000 de locuri de munca si sa asigure un debuseu pentru studentii facultatilor cu profil tehnic din Cluj. Discutiile nu pot fi, mereu, principiale. Oamenii tin la binele lor, egoismul ii caracterizeaza. Era utopic sa-i vezi pe taranii din Jucu refuzand descinderea suedezilor pe motiv de solidaritate cu muncitorii disponibilizati din Bochum (unde, spune compania, linia de productie costa foarte mult). Cei care acuza Nokia de "fuga de piata libera" nu trebuie sa fie prea aspri. Da, libertatea pietei nu e absoluta, concurenta nu e mereu loiala. Daca arbitrul te prinde, poti fi pedepsit, daca nu, nu. Vezi jocul de fotbal: ar putea exista intr-adevar un meci de fotbal cu miza despre care sa fii sigur ca a fost corect? Urmeaza problema salariala. Aici voi incepe cu un exemplu personal. Eram in Viena in vara anului 2003, cu ocazia unui festival literar, si ni s-a oferit un pranz. Am luat un snitel vienez care, numai el, facea 16 euro. Pe vremea aceea, salariul