România a cerut din nou celorlalte ţări membre ale Uniunii Europene şi Comisiei Europene „să se asigure” că Ucraina nu-şi va pune în aplicare decizia finală privind continuarea lucrărilor la canalul Bâstroe. De asemenea, Ucraina ar trebui convinsă de Europa să reia dialogul cu toate părţile interesate în vederea rezolvării acestei chestiuni prin deplina respectare a legislaţiei internaţionale – iată ce rezultă dintr-un document de presă publicat pe site-ul Consiliului de Miniştri, citat de Rompres. Ucraina se află în etapa finală cu lucrările la adâncirea canalului cu ajutorul căruia speră să nu mai plătească României taxe de tranzit pe braţul Sulina.

Argumentele cu care s-a dus la reuniunea pe probleme de mediu de la Bruxelles ministrul român al Mediului sunt practic aceleaşi folosite în ultimii ani. Attila Korodi a prezentat un document în care amintea că, la 18 ianuarie, autorităţile ucrainene au informat partea română că au luat decizia de a adânci braţul Bâstroe pentru crearea unei căi navigabile de mare adâncime. Delegaţia română a mai insistat că decizia finală a autorităţilor ucrainene privind adâncirea canalului Bâstroe reprezintă o ameninţare serioasă pentru Delta Dunării, habitat pentru peste 1.200 de specii de arbori şi plante şi cu cea mai diversă faună de pe continentul european. Partea română a mai acuzat Ucraina că nu ţine cont de comentariile autorităţilor române şi ale publicului. Or, autorităţile de la Kiev sunt obligate, potrivit prevederilor Convenţiei de la Espoo, să ia în considerare poziţia României în privinţa canalului Bâstroe şi să colaboreze în continuare cu aceasta, în vederea identificării celor mai potrivite măsuri pentru eliminarea oricărui impact negativ al proiectului asupra ecosistemului Deltei Dunării. România a mai atras atenţia şi că decizia Ucrainei vine într-un moment în care mai multe foruri internaţionale sunt pregă