Interesantă dezbaterea privind impunerea unui prag minim de rentabilitate a plasamentelor în fondurile private de pensii obligatorii la nivelul inflaţiei. Dacă această propunere a Grupului de Economie Aplicată, în calitate de iniţiator, alături de Societatea Academică din România, Academia de Advocacy, Confederaţia Patronală a Industriilor, Serviciilor şi Comerţului, Blocul Naţional Sindical şi Cartel Alfa, s-a izbit de opoziţia vehementă a actorilor din piaţă reuniţi în Asociaţia pentru Pensiile Administrate Privat din România, cel puţin la nivel de percepţie publică a avut un succes anticipat. Cu gândul încă la experimentele dureroase cu fondurile de investiţii, memoria SAFI sau FNI nefiind complet ştearsă, majoritatea românilor dau dovadă de aversiune faţă de risc. Recentul sondaj comandat de GEA şi realizat de IMAS confirmă acest lucru, 84 la sută dintre cei intervievaţi susţinând impunerea pragului minim de rentabilitate. „Profilul dominant al contribuitorilor la pensia privată obligatorie este, aşadar, de aversiune la risc. În plus, o pondere importantă (14% pentru grupa 18-29 de ani, 20% pentru grupa 30-44 de ani) o reprezintă cei care nu aşteaptă nimic de la pensia privată obligatorie, considerând acei bani drept pierduţi“, se arată în comunicatul GEA. Totodată, reprezentanţii Grupului de Economie Aplicată apreciază că rezultatele sondajului confirmă susţinerea de către majoritatea populaţiei care contribuie la Pilonul II a propunerii privind introducerea unui randament minim garantat, egal cu inflaţia. La nivel de imagine şi de percepţie, Grupul de Economie Aplicată a punctat, reuşind astfel să readucă în prim-plan un subiect fierbinte. Acest fapt poate fi pus şi pe seama carenţelor în explicarea mecanismului de funcţionare a sistemului. Campania de publicitate a fost una agresivă, lipsind tocmai caracterul informativ. Şi ar mai fi ceva. Replica dată de cătr