Camera Deputaţilor a adoptat ieri, cu 231 de voturi pentru, 11 împotrivă şi 18 abţineri, proiectul de lege privind introducerea votului uninominal pentru alegerea deputaţilor, senatorilor şi a preşedinţilor de consilii judeţene.După dezbateri furtunoase şi negocieri între partide, deputaţii au adoptat ieri Legea votului uninominal, care schimbă radical modalitatea de alegere a parlamentarilor, dar şi a şefilor de consilii judeţene. În privinţa alegerilor parlamentare, deputaţii au menţinut pragul electoral de 5% sau câştigarea a şase mandate de deputat şi trei de senator şi s-au opus reducerii numărului de parlamentari. Modalitatea de stabilire a colegiilor uninominale se va face prin hotărâre de guvern, în urma deciziei pe care o va lua o comisie parlamentară specială. Colegiile uninominale vor fi stabilite cu păstrarea normei de reprezentare, 70.000 de locuitori pentru unul de deputat, respectiv 160.000 pentru unul de senator. Între colegiul cel mai mare, ca număr de alegători, şi cel mai mic nu poate fi o diferenţă mai mare de 30%. La stabilirea numărului de mandate de parlamentari, conform acestei norme de reprezentare, se va lua în calcul populaţia cu drept de vot, aşa cum reiese din ultimul recensământ, publicat de Institutul Naţional de Statistică.

Partidul şi candidatul Partidele sau alianţele vor putea înscrie un singur candidat într-un colegiu uninominal, respectându-se principiul „Un singur vot - un singur candidat - un singur ales“. Textul legii nu face referiri la listele electorale suplimentare, alegerea senatorilor şi deputaţilor făcându-se prin vot uninominal, într-un singur tur de scrutin. Candidaţii independenţi ar trebui susţinuţi de minimum 4% din numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente din colegiul respectiv, dar nu mai puţin de 2.000 pentru Camera Deputaţilor şi 4.000 pentru Senat. Deputaţii au adopta