Duminica viitoare, electoratul francez îi va alege pe cei 36.000 de bărbaţi şi de femei care vor fi primari.
Alegeri - Bertrand Delanoe şi trambulina spre cea mai înaltă funcţie în stat
Duminica viitoare, electoratul francez îi va alege pe cei 36.000 de bărbaţi şi de femei care vor fi primari.
Deşi Parisul este considerat municipalitate încă de pe vremea regelui Saint Louis, primul primar parizian a fost desemnat abia la Revoluţia Franceză. Sylvain Bailly, ales a doua zi de la căderea Bastiliei, şi-a văzut mandatul scurtat în mod brutal, ca şi propria viaţă, de altfel, pentru că a sfârşit ghilotinat. Aceeaşi soartă a cunoscut-o şi ultimul primar din perioada Revoluţiei, Jean-Baptiste Fleuriot-Lescot, mort în 1794.
REVOLUŢII. În 1800, Bonaparte va suprima postul de primar şi va decide divizarea Parisului în 12 municipalităţi. Trebuie să aşteptăm anul 1848 şi o altă revoluţie pentru ca funcţia de primar al Parisului să fie restabilită. Dar nici de data asta nu va dura prea mult: doar şase luni.
Va fi iarăşi instaurată în timpul mişcării populare Comuna din Paris (1870-1871). Ca şi în 1848, doar două nume au fost reţinute de istorie, şi tot ca în 1848, cei doi primari n-au fost aleşi, ci numiţi. Ultimul dintre ei, Jules Ferry, a rămas celebru pentru că a definit cadrul legal al şcolii republicane şi laice. Suprimată iarăşi în timpul celei de-a treia Republici (1871), Primăria Parisului va trebui să mai aştepte încă un secol pentru a fi din nou instaurată prin lege. În martie 1977, Parisul îşi alege primul primar al secolului XX, Jacques Chirac, prim-ministru demisionar din guvernul lui Valéry Giscard d’Estaing. Noul primar intenţionează să facă din această funcţie o resursă electorală de prim rang în serviciul noului său partid, Adunarea pentru republică (RPR), creat special pentru a contracara Un
