Un Centru al Cinematografiei eficient, creşterea numărului de săli, facilităţi fiscale pentru producţie, programe de educaţie vizuală, implicarea posturilor de televiziune, măsuri anti-piraterie, programe de specializare în meserii cinematografice, stimularea producţiilor străine şi salvarea Arhivei Naţionale de Film sunt principalele direcţii propuse de cineaşti pentru dezvoltarea cinematografiei româneşti. Aceste puncte fac parte din viitoarea “strategie pentru cinematografie” care va fi elaborată de Ministerul Culturii împreună cu cineaştii români. Cristian Mungiu, Tudor Giurgiu, Cristian Comeagă, Radu Gabrea, Eugen Şerbănescu, Vlad Păunescu sunt doar câţiva dintre participaţii la o dezbatere publică unde a fost discutată acestă strategie.
Concursul de proiecte de la Centrul Naţional al Cinematografie va suferi din nou modificări. Membrii juriilor nu vor mai fi numiţi prin ordin al ministrului, directorul CNC urmând să ia deciziile în acest sens. Proiectele de animaţie şi de documentar nu vor mai fi analizate de aceiaşi comisie şi fiecare secţiune va avea un buget separate. Nici alegerea comisiei prin votul reprezentanţilor asociaţiilor nu va mai rămâne în noul regulament. În schimb, aceste asociaţii, prea multe, după cum susţin cei care au participat la dezbaterea de ieri, vor face în continuare propuneri pentru juriu. Pentru sprijinirea Fondului Cinematografic, producătorul Vlad Păunescu propune ca operatorii de telefonie mobilă sau internet să dea un anumit procent pentru producţia de film românesc
Potrivit unui studiu citat de Tudor Giurgiu, în România există un ecran la 200.000 de locuitori. În plus, potrivit unui sondaj CURS, realizat în 2007, 87% dintre subiecţii de peste 18 ani, chestionaţi, nu au văzut niciun film vreodată într-o sală de cinema. Producătorii străini au început să ocolească România din cauza preţurilor mari şi se orientează
