Secretarul general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer, a lansat un apel la solutionarea diferendului dintre FYROM si Grecia privind numele fostei republici iugoslave.
O disputa veche de 17 ani, cu un substrat istoric milenar, ar trebui transata in mai putin de o luna, pana la Summitul NATO de la Bucuresti, din 2-4 aprilie. Pentru FYROM, miza este aderarea la Alianta Nord-Atlantica, fata de care Grecia are o pozitie clara: nu va accepta ca fosta republica iugoslava sa fie admisa sub titulatura de "Republica Macedonia".
Problemele au inceput inca din 1991, imediat dupa proclamarea independentei republicii care, in cadrul federatiei iugoslave, figura sub numele de "Republica Socialista a Macedoniei". Atena a reactionat imediat la riscul de monopolizare a numelui "Macedonia" de catre o parte a vechii regiuni istorice cristalizate pornind de la centre din actualul nord al Greciei si asociate cu Alexandru cel Mare si tatal sau, Filip al II-lea.
Pana la urma, s-a ajuns la o solutie de compromis: denumirea provizorie de "Fosta Republica Iugoslava a Macedoniei", sub care noul stat a fost admis in ONU cu mentiunea ca ONU va accepta numele asupra caruia cele doua parti implicate vor conveni de comun acord. Compromisul a provocat nemultumire in ambele state. In Grecia, pentru ca multi ar fi dorit ca "Macedonia" sa nu apara deloc in denumire, iar in noul stat pentru ca s-ar fi vrut evitarea oricarei asocieri cu Iugoslavia, cu atat mai mult cu cat aceasta aminteste si de pretentiile teritoriale ale Serbiei asupra regiunii. Dar, pana la urma, denumirea provizorie a inceput sa fie folosita. In timp insa, pana in septembrie 2007, FYROM a obtinut din partea a 118 state (61 la suta dintre membrele ONU) recunoasterea sub numele de "Republica Macedonia".
Nu doar denumirea, ci si simbolurile noului stat au provocat ingrijorare si nemultumire in Grecia. Ab
