- Editorial - nr. 47 / 7 Martie, 2008 Daca ar fi sa ne luam dupa versul putin modificat dintr-un text al unui cantec de muzica usoara, ajuns odinioara slagar, atunci "Oficial ne merge bine!". Iar daca ar fi sa ne aducem aminte de spusele primului ministru Constantin Anton Calin Popescu Tariceanu, atunci cand l-a cam luat gura pe dinainte, spuse la care, la vremea rostirii lor, am "ciulit" urechile ca la o stire de senzatie, dar tot in arsenalul umorului tipic romanesc situata, "Economia romaneasca duduie!" De fapt, romanul apasat, zilnic umilit, stie un lucru: ca "ne merge" sau "ne este bine" (tot una e!) doar in cantecele vesele ale tranzitiei neterminate. Romanului, care face haz de necaz, ins cu simtul umorului, oricum am lua lucrurile, tot rau ii merge de vreo 18 ani incoace! Asadar, "oficial ne merge bine!". "Neoficial", insa, peste 60% dintre romani traiesc la limita saraciei, amenintati de un prag nelinistitor, nedorit vreodata de locuitorii acestor meleaguri. Cat de bine ne merge "oficial" o simt batranii nostri, pensionarii care abia isi mai duc traiul de azi pe maine, mereu sub amenintarea cotidiana a unei imaginare sabii a lui Damocles deasupra capului lor, al celor garboviti de atatea angarale, incaruntit de griji, de spaima facturilor tot mai incarcate la consumurile de la bloc. Sa nu mai vorbim despre alimente, despre traiul lor amarat, despre painea cea de toate zilele, din ce in ce mai scumpa si mai mica, despre laptele, zaharul, branza, untul, uleiul, la preturi din ce in ce mai greu accesibile, in timp ce banii sunt tot mai putini! Ei nu traiesc cu aer! _ asta uita maharii. Iar cand nu mai suporta si simt cutitul ajuns la os, striviti de atata amar si de singuratate, isi pun streangul sau se arunca de pe blocul in care locuiesc. "Oficial ne merge bine!" pot spune imbuibatii vremii, imbogatitii peste noapte, acei parveniti si ciocoi ai vremurilor no