Constructia canalului va costa circa 450 de milioane de euro, banii urmand sa fie obtinuti din fonduri europene. Dupa finalizare, Bucurestiul va avea iesire pe apa atat la Marea Neagra, cat si la Marea Nordului.
Unul dintre visurile lui Ceausescu, acela ca Bucurestiul sa aiba deschidere la mare, se va implini in circa patru ani. Atat va dura, potrivit specialistilor, realizarea Canalului Dunare-Bucuresti. Directorul general al Administratiei Canalelor Navigabile (ACN), Ovidiu Cupsa, a anuntat ieri, intr-o conferinta de presa, ca toti pasii necesari au fost deja facuti. "Mingea" este acum in terenul Guvernului, care trebuie sa emita o hotarare prin care cursurile inferioare ale raurilor Arges si Dambovita sa treaca de la Ministerul Mediului in administrarea Ministerului Transporturilor, institutie care are in subordonare ACN. La nivel declarativ, toata lumea este de acord. Factorii de decizie au spus "da" proiectului, iar HG-ul este deja redactat.
Canalul Dunare-Bucuresti fusese finalizat, inainte de revolutie, in proportie de 70%. "In prezent nu se mai poate vorbi de acelasi grad de realizare, pentru ca s-a furat mult, iar unele lucruri au fost distruse de intemperii", a precizat Ovidiu Cupsa. Potrivit acestuia, finalizarea canalului nu ar dura mai mult de patru ani de la relansarea lucrarilor. "Dupa finalizare, Bucurestiul va deveni port la doua mari: Marea Neagra si Marea Nordului", a spus Cupsa. Avantajele canalului sunt evidente: Capitala va fi conectata la Coridorul VII pan-european. Pe parcursul sau vor fi amenajate doua hidrocentrale, cu o putere de 73 de gigawati anual. In plus, 30 de milioane de hectare agricole si 6.500 de gospodarii de pe malurile raurilor Dambovita si Arges vor fi ferite de inundatii, iar alte 200.000 de hectare vor putea fi irigate. Canalul va fi folosit si in scopuri de agrement turistic, iar Bucurestiul va intra in cir
