IOANA LUPEA: "Legea uninominalului, cum este alintat cu bunăvoinţă interesată noul Cod electoral, este o specie rezultată din încrucişarea uninominalului cu lista."

Legea uninominalului, cum este alintat cu bunăvoinţă interesată noul Cod electoral, este o specie rezultată din încrucişarea uninominalului cu lista. Genele listei sunt încă puternice şi vor influenţa componenţa viitorului parlament.

Nici măcar Frankenstein nu a beneficiat de un asemenea tratament fără milă din partea creatorului său. La mai puţin de o oră de la naştere, după un travaliu de aproape cinci ani, legea a început să primească lovituri chiar din partea celor care au votat-o. Unii dintre iniţiatori s-au speriat probabil de ce-au făcut şi de posibilitatea ca ei înşişi, în ciuda tuturor precauţiilor luate, să-i cadă victime. O situaţie neobişnuită, dar pe măsura implicaţiilor acestui cod, a cărui principală calitate este perfectibilitatea. Legea, rezultatul unui compromis politic, conţine potenţialitatea sistemului uninominal majoritar în două tururi, dorit de populaţie.

Până la aplicarea în cadrul primelor alegeri locale şi parlamentare, noul cod face un ocol pe la Curtea Constituţională. De durata acestuia depinde punerea în practică, la scrutinul din iunie, a celei mai contestate prevederi: alegerea prin vot direct, asemenea primarilor şi şefului de stat, a preşedinţilor de consilii judeţene. Legea fundamentală, prin ambiguitatea ei testată deja, permite orice decizie. Este adevărat că preşedintele consiliului judeţean nu apare în nomenclatorul constituţional. El există însă în realitate şi îşi datorează viaţa sintagmei constituţionale „potrivit legii“. Dar Curtea ne-a obişnuit până acum cu interpretări după canon: ceea ce nu scrie în Constituţie nu există. Dogmatismul judecătorilor constituţionali reprezintă şansa PRM şi PC de a întoarce Codul electoral la