Intrarea Romaniei in cel de-al doilea razboi mondial, la 22 iunie 1941, a determinat armata romana sa ia masuri de aparare antiaeriana in sectorul Cernavoda-Constanta.
Exceptand avioanele sovietice care au survolat orasul Constanta, mitraliind localitatea pentru a provoca panica in randul constantenilor, sovieticii au incercat sa incetineasca inaintarea trupelor romano-germane pe Frontul de Est, bombardand caile de comunicatii si instalatiile industriale din spatele frontului, cum a fost cazul atacarii, la 13 si 15/16 iulie 1941, a podului de la Cernavoda si a portului Constanta. Efectele bombardamentelor au fost aduse la cunostinta Consiliului de Ministri, prin note informative, de catre Directia Generala a Politiei. Astfel, la 10 august 1941, ora 00.50 a.m., un avion sovietic a lansat doua bombe asupra fabricii de fier din Cernavoda, distrugand trei case si ranind grav cinci salariati, dintre care trei au murit ulterior la spital. O alta bomba, lansata in partea nordica a orasului, a cazut in via capitanului Voiculescu. In aceeasi zi, la 4.30 a.m., "au aparut trei avioane din directia Constanta: unul la inaltimea de 1.000-1.500 m, iar alte doua la inaltimea de 400 m". Ajungand in dreptul podului de la Cernavoda, avioanele au coborat in picaj, lansand doua bombe. Una a cazut la capatul podului de la Cernavoda, lovind conducta de petrol si incendiind-o, iar a doua a cazut langa al doilea picior al podului, conducta de petrol explodand. Primul incendiu a fost stins imediat, iar cel de-al doilea a fost inabusit dupa aproximativ o ora si jumatate. Ambele bombe au lovit si marginea podului, stricand legaturile de sus ale operei de arta, pe o lungime de cativa metri. Linia ferata nu a avut de suferit, insa "din cauza slabirii legaturilor podului, trenurile nu circula pe pod, iar pasagerii fac transbordare". Incendiile produse la ambele conducte de petrol au slab
