Criticii consideră că personajele literare feminine cele mai importante au fost create de bărbaţi şi că multe dintre operele scrise de femei sunt lipsite de senzualitate. Sursa: Arhiva Teatrului Naţional

1 /.

Cine sunt marile doamne din lumea atât a autoarelor, cât şi a personajelor din literatura română? Scriitoarea Ioana Pârvulescu a realizat un „alfabet al doamnelor“ personaje, de la doamna B. (din nuvela „O alergare de cai“, de Costache Negruzzi) până la doamna T. (din romanul „Patul lui Procust“, de Camil Petrescu).

„Avem infinit mai multe personaje feminine memorabile în literatura bărbaţilor, decât scriitoare de prim-plan. De-o parte, Hortensia Papadat-Bengescu. De cealaltă, Doamna Chiajna, Mara, Zoe Trahanache, Vitoria Lipan, Saşa Comăneşteanu, Adela, Olguţa, Otilia, Vica Delcă, Veta, Ziţa, Anca, Fefeleaga, Miţa Baston. Aproape toate sunt figuri ale forţei, cu gesturi şi decizii virile, dominatoare, copleşitoare chiar şi când acţionează delicat“, consideră criticul Dan C. Mihăilescu.

„Femeile noastre sunt bărbate“

„Dacă avem în vedere şi linia politică, de la Elena Văcărescu, Carmen Sylva, Regina Maria, Martha Bibescu, Veturia Goga, Elena Lupescu sau Maria Antonescu, până la Elisabeta Rizea şi Aniţa Nandriş-Cudla, realitatea ne lasă perfect încercuiţi şi fără drept de apel: femeile noastre sunt «bărbate »!“, explică Dan C. Mihăilescu. Când spui totuşi „literatură feminină“, prejudecăţile presupun automat sentimentalism, erotism şi psihologism labirintic, lacrimi, disperare, pasiune, istericale, maternitate, dăruire extatică, ferocitate, prostituţie sau, dimpotrivă, moralitate pedagogică fără fisură, apreciază criticul.

Există câteva nume pe care le înşiră şi cei care le-au citit cărţile, şi ignoranţii: Elena Văcărescu (chit că trebuie s-o împărţim cu francezii), Carmen Sylva, Elena Farago,