Având drept zestre un mare talent, Liviu Vasilică a fost apreciat deopotrivă de public şi de specialişti.

Elise Stan, etnomuzicolog, realizator de emisiuni la Televiziunea Română, ne vorbeşte despre marele artist: “Nu mi-aş fi închipuit vreodată că vom vorbi despre Liviu Vasilică la trecut. Şi iată că, spre regretul nostru, al tuturor, astăzi trebuie să ne împăcăm cu gândul că el nu mai este printre noi. Şi-a cucerit un binemeritat loc printre soliştii de seamă ai cântecului popular românesc. Vocea sa viguroasă, cu sonorităţi arhaice, repertoriul său bine ales, cu piese vechi scoase la lumină şi aduse în atenţia publicului, stilul său interpretativ profund autentic au făcut ca Liviu Vasilică să rămână nemuritor. Prin glasul său s-au făcut auzite cântecele lăutarilor de la ţară de odinioară, iar chiotele lui aduceau aminte de «cântarea în draci» a vestitului rapsod din Plosca, Gogu Ivaşcu, cel care a înregistrat pe cilindri de ceară, la începutul secolului XX, folclor teleormănean, cântece-document rămase în Arhiva Institutului de Etnografie şi Folclor «Constantin Brăiloiu» al Academiei Române”.

Însemnåtate. “Prezenţa scenică, impozantă, cu ipingeaua din aba pe umăr, aidoma ţăranilor din tablourile lui Grigorescu, l-a impus pe Liviu Vasilică drept o figură aparte în folclorul românesc. Interpret deosebit de serios, care nu neglija niciodată detaliul, atent permanent la particularităţile zonei etnofolclorice din care provenea, Liviu Vasilică a fost unul dintre cei mai fervenţi căutători de comori. Colecţionar împătimit de costume populare, de obiecte tradiţionale, culegător neostenit de cântece şi de jocuri populare româneşti, ştia să desluşească autenticul şi să aprecieze valoarea.”

Profesionalism. De o infinită frumuseţe, cântecele sale au rămas gravate pe discuri şi în înregistrări radio şi tv. “Filmările sale la Televiziunea