UE ar putea avea o granita estica mai sigura prin includerea Ucrainei si Belarusului. Pentru ca integrarea celor doua sa fie posibila, cancelariile occidentale ar trebui sa încurajeze mai mult UE ar putea avea o granita estica mai sigura prin includerea Ucrainei si Belarusului. Pentru ca integrarea celor doua sa fie posibila, cancelariile occidentale ar trebui sa încurajeze mai mult orientarea lor spre Vest.
Krzysztof Bobinski, Varsovia
Unul dintre meritele Zidului Berlinului a fost acela de a arata clar unde se termina Europa. Problema granitelor europene a devenit acum materie prima pentru dezbaterile din cadrul Uniunii Europene. Amenintarea recenta a presedintelui rus Vladimir Putin ca va îndrepta rachetele rusesti spre Ucraina pune în lumina miza rezultatului dezbaterii.
Unii oficiali de la Bruxelles si unele tari membre sperau ca linia pre-1989 poate fi mentinuta. UE a declarat abia în 1993 ca aderarea tuturor tarilor din fostul bloc sovietic ar putea sa fie un obiectiv pe termen lung. La mijlocul anului 2005, votantii din Franta si Olanda respingeau însa tratatul asupra unei Constitutii Europene, partial pentru ca se temeau ca extinderea a fost prea rapida si prea cuprinzatoare. "Noi nu vrem ca românii sa decida asupra modului în care traim," s-a plâns atunci un profesor olandez.
Lituania, Letonia si Estonia s-au furisat pe sub sârma în 2004, dar ele erau tari mici si apropiate de UE. Ucraina este mare, iar Georgia este departe. Mai este si Belarusul, al carui presedinte se agata de o guvernare autoritara.
Spalatoria occidentala
Ucraina, o tara cu 47 de milioane de oameni, s-a considerat o viitoare candidata la UE din 2004 când Revolutia portocalie i-a fortat pe guvernanti sa respecte regulile electorale. Politicieni ca Iuscenco si Timoscenko s-au aratat nerabdatori sa rupa legatura tarii cu trecutul comu
