Joi, 13 martie, se deschide la Leipzig cunoscutul Târg de Carte, ale cărui obiective principale sunt promovarea tinerei literaturi şi punerea în valoare a creaţiei Europei Centrale şi de Est.

Joi, 13 martie, se deschide la Leipzig cunoscutul Târg de Carte, ale cărui obiective principale sunt promovarea tinerei literaturi şi punerea în valoare a creaţiei Europei Centrale şi de Est. Anul acesta, invitatul de onoare este Croaţia. Interesul pentru "peisajul literar croat" este un proiect care, după afirmaţia directorului târgului, Oliver Zille, "este gândit pentru trei ani şi va mări prezenţa literaturii croate şi a celor mai mulţi dintre autorii ei importanţi pe piaţa de carte germană".

Leipzig devine, pentru o zi, 13 martie, şi sediul afacerilor din domeniul publicaţiilor, prilejuind întâlnirea editorilor din întreaga Europă pentru achiziţionarea drepturilor de autor. Dincolo de interesul pe care îl prezintă pentru amatorul de lectură orice mare expoziţie de artă, merită subliniate încă două secţiuni ale târgului de la Leipzig: "Buch+art" şi "Salonul buchiniştilor".

Prima este destinată în special colecţionarilor şi îşi îndreaptă atenţia asupra cărţii ca obiect estetic, expunând ediţii bibliofile limitate (circa 300 de exemplare), grafică de carte, tipărituri manuale. Standul românesc, organizat de Ministerul Culturii şi Cultelor (MCC), Uniunea Scriitorilor din România (USR) şi Institutul Cultural Român (ICR), la Paris, între 14 şi 19 martie.

România, la Salonul cărţii de la Paris

Standul românesc are o suprafaţă de 50 mp şi este gândit ca un stand de tip "prestige". Nicolae Manolescu, Matei Vişniec, Dan Lungu şi Florina Ilis se numără printre personalităţile culturale care vor susţine manifestări, ca masa rotundă "Vocaţia europeană a culturii româneşti", la care vor participa Nicolae Manolescu, Neagu Djuvara, Nicolae Balotă şi Andrei