Atentatele de la 11 martie 2004, din Madrid şi de la periferia oraşului, unde au explodat zece bombe la bordul a patru trenuri pline cu pasageri, s-au soldat cu 191 de morti din care 16 români şi 1.824 de răniţi, fiind cele mai sângeroase atacuri teroriste din istoria Spaniei.
Atentatele de la 11 martie 2004, din Madrid şi de la periferia oraşului, unde au explodat zece bombe la bordul a patru trenuri pline cu pasageri, s-au soldat cu 191 de morti din care 16 români şi 1.824 de răniţi, fiind cele mai sângeroase atacuri teroriste din istoria Spaniei. Atentatele de la Madrid au fost, în acelaşi timp, cele mai sângeroase atacuri din Europa occidentală, după cel de la Lockerbie, din 1988, soldat cu 270 de morţi. Atacurile, atribuite imediat de guvernul conservator al lui Jose Maria Aznar organizaţiei separatiste ETA - care şi-a declinat responsabilitatea - au fost revendicate în aceeaşi seară în numele reţelei teroriste al-Qaida.
"Escadroanele morţii (Brigazile Abu Hafs al-Masri) au reuşit să patrunda în inima cruciaţilor europeni şi să dea o lovitură dureroasă unuia dintre pilonii alianţei cruciate, Spania", afirma textul semnat de Brigazile Abu Hafs al-Masri/Al Qaida, primit la Dubai de cotidianul Al-Qods al-Arabi.
Două zile mai târziu, o înregistrare de pe o casetă video în arabă, descoperită în apropierea moscheii din Madrid a revendicat atentatele "în numele purtătorului de cuvânt militar al al-Qaida în Europa", ca "ripostă" la "colaborarea" Spaniei cu Statele Unite, în Irak.
Spania a fost ameninţată cu represalii de al-Qaida, din cauza participării sale alături de SUA la razboiul din Irak, într-un mesaj atribuit lui Osama ben Laden, difuzat la 18 octombrie 2003.
Premierul de atunci, Jose Maria Aznar, era unul dintre cei mai fervenţi susţinători ai intervenţiei militare americane
