16 români şi-au pierdut viaţa, acum patru ani, în multiplul atentat cu bombă produs în patru gări din suburbiile capitalei Spaniei.

În dimineaţa zilei de joi, 11 martie 2004, zece rucsacuri încărcate cu TNT au explodat în patru trenuri în Madrid, în timp ce intrau şi ieşeau pasageri din patru staţii diferite. Exploziile au avut loc simultan, între 7:39 şi 7:42 dimineaţa în staţiile madrilene Atocha (3 bombe), El Pozo del Tío Raimundo (2 bombe) şi Santa Eugenia (1 bombă) şi o a patra în calea Téllez spre Atocha (4 bombe). Forţele de securitate au găsit şi alte trenuri încărcate cu explozibil, după cele declarate de ministrul de interne spaniol Ángel Acebes, ce aveau să fie detonate la ajungerea ambulanţelor.

Bilanţ: 191 de oameni, dintre care 16 români, au fost ucişi şi peste 1.700 răniţi. Atacul, pus de guvernul conservator de atunci pe seama grupării separatiste basce ETA, s-a dovedit în cele din urmă a fi opera extremiştilor islamişti inspiraţi de Al-Qaida. La 3 aprilie, trei dintre autorii atentatului, identificaţi de poliţie, s-au sinucis în momentul în care forţele de ordine au încercat să-i aresteze. Implicarea directă a reţelei Al-Qaida nu a putut fi dovedită; în realitate, atentatele au fost puse la cale de un grup multietnic de islamişti inspiraţi de ideologia propăvăduită de reţeaua lui Osama bin-Laden.

Dintre cei 29 de suspecţi de implicare în atentat, 21 au fost găsiţi vinovaţi, doi fiind condamnaţi la închisoare pe viaţă. Principala consecinţă politică a atentatelor a constituit-o victoria Partidului Socialist, care a promis retragerea trupelor spaniole din Irak, în alegerile organizate la trei zile după atentat. Electoratul i-a sancţionat pe conservatori pentru angajarea Spaniei în războiul împotriva terorismului, considerat de opinia publică drept principala cauză a atentatelor de la 11 martie.

(11:35)

Autorită