Sunteti multumit de forma Legii votului uninominal adoptata de parlament, ca mijloc de reformare a clasei politice? Legea alegerilor parlamentare, votata in Camera Deputatilor pe 4 martie, este cea mai buna solutie de compromis ce putea fi gasita in actualele conditii politice. Ea reuseste sa conserve cele doua principii care au stat la baza succesivelor proiecte de Cod electoral elaborate de Asociatia Pro Democratia, votul in colegii uninominale si repartizarea proportionala a mandatelor, contribuind la crearea conditiilor pentru inceputul unei reforme a clasei politice, in primul rand a recrutarii parlamentarilor. Cum credeti ca va arata structura viitorului parlament? Daca legea se va aplica de la urmatoarele alegeri parlamentare, cel mai probabil, in parlament vor fi reprezentate patru-cinci formatiuni politice. Sansa candidatilor independenti de a reusi sa depaseasca majoritatea absoluta a voturilor este minima, deci guvernarea va avea, in continuare, o caracteristica partidista. Prin redistribuirea mandatelor ramase dupa votul in colegiile uninominale (atunci cand e cazul, fireste) nu se conserva clientela partidelor existenta azi in votul pe liste? Redistribuirea mandatelor se va face in ordinea descrescatoare a voturilor primite. Acest clasament al voturilor, care ii ierarhizeaza pe candidatii unui partid la nivel judetean si national, va avea la baza votul in colegii uninominale. Doar daca va reusi o performanta electorala de a primi un numar semnificativ de voturi, un candidat va fi redistribuit. Scaderea pragului la 3% nu ingaduie intrarea in parlament a unor non-partide (PC, PIN)? Pragul electoral ramane de 5% si va fi dublat de un prag alternativ de 6 mandate de deputati si 3 de senatori castigate cu majoritate relativa (cel mai mare numar de voturi). Cum apreciati faptul ca guvernul (oricare ar fi el) decide asupra repartizarii geografice a colegiilor?