Detestate, admirate, nonsalante, plicticoase, misterioase, apreciate sau chiar desconsiderate, toate femeile joaca un rol în viata noastra. Un rol episodic sau un rol principal care ne perturba echilibrul vietii mai mult sau mai putin decât vrem sa recunoastem. Bune sau rele, interesante sau frumoase, ele sunt actritele noastre din viata de zi cu zi, chiar daca uneori sunt “ocupate”. Dincolo de sticla ecranului, de scenarii si indicatii regizorale ne fac sa întelegem ca iubirea nu e ca în filme, ca iubirea nu are grade de comparatie si atunci când ni se pare ca daca “da-mi totul” e prea mult si sa soptim “pentru totdeauna” pare prea greu, femeile sar si traiesc alaturi de noi o dragoste fara plasa de siguranta, aratându-ne ca daca iubim nu avem nevoie de parasute.

Femeile ne ocupa tot timpul, mintea, punctul de frontiera dintre iluzie si realitate, portofel si porumbel si în functie de aptitudini fiecare ne demonstreaza la un moment dat ca viata bate filmul, la unii cu pumni la altii cu flori. În luna martie iubim mai mult pentru ca ne amintim de ce iubim femeile. De ce ne-am îndragostit? De ce ne-am zidit usile vietii în acelasi destin? Iubim femeile pentru ca sunt agile în fapte si înselatoare în vorbe, iubim femeile pentru ca sunt “actrite” în vietile noastre, sunt sarea pamântului si dulceata vietii, când pun întrebari, când iubesc neconditionat când i-au decizii si au initiativa, când sunt independente financiar si afectiunea lor e de neînblânzit. Când tot ce fac nu este conditionat de calcule statistice, când le sclipesc privirile si ne alinta cu soapte fierbinti, când au carisma si gândesc sublim, sunt pline de distinctie. Ne ademenesc femeile care stralucesc prin tot ceea ce sunt, iubim femeile care fac totul pentru a fi frumoase daca o fac elegant nu agresiv daca o fac sa ne impresioneze nu sa amageasca, nu sa destabilizeze. Iubim în luna Martie ma