IOANA LUPEA: "George W. Bush ar putea avea, pe litoralul românesc al Mării Negre, ultima ocazie să privească cu ochii preşedintelui SUA în sufletul lui Vladimir Putin".

Dacă viitorul premier rus va veni la întâlnire. Caz în care Bush ar putea ajunge la vorbele lui Hillary Clinton, „un fost KGB-ist nu are suflet“ şi la concluzia Angelei Merkel după trilaterala cu Dmitri Medvedev şi Vladimir Putin: controversele cu Rusia vor continua.

În urmă cu şapte ani, după o întâlnire bilaterală, preşedintele SUA mărturisea liric şi optimist că a surprins esenţa sufletului omologului său rus, un om profund loial ţării sale. SUA îşi permitea să-l trateze pe noul şef al unei Rusii încă în declin cu amabilitate superioară. Înainte de big-bangul de la Praga, americanii răspundeau îngrijorărilor României cu privire la poziţia Rusiei faţă de extindere, cu o fluturare a mâinii în semn de „ce contează?“. De la Praga la Bucureşti s-au scurs numai 6 ani, timp în care Rusia a redevenit o putere pe scena internaţională. Vladimir Putin nu mai este doar patriotul local descoperit de George W. Bush, ci, aşa cum îl numesc unii comentatori, un adevărat luptător al Războiului Rece (Cold Warrior).

Pentru succesul Summitului NATO de la Bucureşti, George W. Bush este obligat să-şi utilizeze empatia şi întreaga experienţă de explorator al sufletului lui Vladimir Putin pentru că deciziile importante de pe agendă depind şi de Rusia.

Este evident astăzi, până şi pentru optimiştii din Washington DC, că NATO are nevoie de Rusia în Afganistan şi în Balcani; că fără acceptul Moscovei scutul antirachetă rămâne un joc de strategie pentru generalii americani; că extinderea spre Est cu Ucraina şi Georgia depinde de voinţa Kremlinului, ca şi securitatea energetică a Europei.

Rusia nu mai poate şi nu mai vrea să fie ignorată. Mesajul Kremlinului pent