La 14 februarie 2007, presedintele Traian Basescu lansa batalia pentru introducerea votului uninominal anuntand in plenul parlamentului ca ii consulta pe legiuitori cu privire la organizarea unui referendum in acest sens. Era pentru prima data cand un sef al statului cerea deschis schimbarea sistemului electoral, cauza sustinuta pana atunci doar de Asociatia Pro Democratia (APD) si de PNL - care transformase propunerile APD in initiativa legislativa. PSD si PUR (PC) depusesera, si ele, proiecte pe aceeasi tema, fara a urmari vreodata soarta lor in parlament. Gestul din 14 februarie al presedintelui Basescu trebuie insa privit, ca toata odiseea din ultimul an a noii Legi electorale, in contextul luptelor politice. "Lansarea" a avut loc intr-un moment de tensiune maxima, la nici o luna dupa izbucnirea scandalului "biletelului" premierului Tariceanu si pe fondul atacurilor violente la adresa Monicai Macovei, care au premers remanierii guvernamentale soldate cu eliminarea PD, si al inceputului campaniei politice pentru suspendare a presedintelui. In acest context, putem interpreta preluarea de catre presedinte a cauzei votului uninominal ca o initiativa menita sa-i asigure o expunere maxima pe o tema de mare popularitate, ceea ce ar fi pus in defensiva si in incurcatura partidele politice ostile. De la bun inceput, presedintele s-a gandit sa suprapuna referendumul cu alegerile europarlamentare, sperand ca demersul va favoriza PD. De remarcat ca nici domnul Basescu, nici PD, nu fusesera pana in acel moment adepti ai uninominalului, iar dupa consultarile convocate in martie 2007, la Cotroceni, presedintele agrease varianta APD, care prevedea de fapt un sistem mixt, pe motiv ca acesta ar intruni sprijinul majoritatii partidelor. Nici nu se pomenea, pe atunci, de votul uninominal in doua tururi de scrutin, de inspiratie franceza, similar celui prin care se aleg primarii. Dup