După un deceniu în care a construit 25.000 de locuinţe evaluate astăzi la jumătate de miliard de euro, ANL admite că implicarea sa în zona de dezvoltare imobiliară prin credit ipotecar a fost un eşec. Confruntată cu lipsa terenurilor din oraşele mari, cu competiţia acerbă a dezvoltatorilor privaţi, dar şi cu reticenţa antreprenorilor de construcţii în a prelua lucrările oferite - din cauza profiturilor neatractive - agenţia se gândeşte la o schimbare radicală a str

După un deceniu în care a construit 25.000 de locuinţe evaluate astăzi la jumătate de miliard de euro, ANL admite că implicarea sa în zona de dezvoltare imobiliară prin credit ipotecar a fost un eşec.

Confruntată cu lipsa terenurilor din oraşele mari, cu competiţia acerbă a dezvoltatorilor privaţi, dar şi cu reticenţa antreprenorilor de construcţii în a prelua lucrările oferite - din cauza profiturilor neatractive - agenţia se gândeşte la o schimbare radicală a strategiei. În primul rând, creditul ipotecar, prin care au fost construite până acum doar 3.500 de locuinţe, va ieşi din oferta ANL, pentru a face loc proiectelor de locuinţe destinate închirierii. În al doilea rând, instituţia se va concentra asupra dezvoltărilor din oraşele mici şi medii din provincie, acolo unde sunt şanse mai mari de a găsi terenuri, renunţând definitiv la Bucureşti. „Deja se construieşte masiv prin credit ipotecar, aşadar rolul agenţiei în acest domeniu s-a cam terminat. Ţinta ar fi locuinţele sociale“, confirmă, pentru Capital, Laszlo Borbely, ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor. Agenţia a construit până în prezent 21.000 de locuinţe destinate închirierii de către tineri şi mutării temporare a persoanelor care locuiesc în imobile ce necesită consolidarea antiseismică.

Şi deputatul liberal Relu Fenechiu consideră că ANL ar treb