În ciuda restricţiilor, mâna de lucru românească e căutată şi chiar încurajată în unele ţări europene. Explicaţia stă în faptul că muncitorii români sunt buni profesionişti
În ciuda restricţiilor, mâna de lucru românească e căutată şi chiar încurajată în unele ţări europene. Explicaţia stă în faptul că muncitorii români sunt buni profesionişti
Teama ţărilor Uniunii Europene privind exodul masiv al românilor şi bulgarilor în căutarea unui loc de muncă mai bine plătit nu se adevereşte. Mai mult, în unele ţări europene, românii par să fie preferaţi pentru profesionalismul lor. Dar şi pentru că ştiu să îşi facă loc singuri.
La un an de la aderarea României şi Bulgariei, Oficiul de Statistică al Uniunii Europene, Eurostat, recunoaşte că migraţia muncitorilor români şi bulgari este un fenomen marginal, cu excepţia Spaniei. Potrivit Eurostat, un milion de muncitori români şi bulgari şi-au căutat de muncă în Europa, din care 54 la sută au ales drept destinaţie Spania, iar un sfert au mers în Italia, unde formează circa unu la sută din forţa de muncă locală.
În Grecia au plecat la muncă 37.000 de români şi bulgari (0,8 la sută din forţa de muncă locală), iar în Cipru 4.000 (1%). În ţările mediteraneene, românii şi bulgarii vizează mai ales muncile sezoniere, în special în agricultură.
În Germania, Austria sau Marea Britanie, unde se menţin restricţiile pentru români şi bulgari, ei ocupă doar câteva zecimi de procent din forţele locale de muncă. Din statisticile Eurostat reiese că 1,1 milioane de muncitori români şi bulgari se aflau în statele UE, în primul an după aderare.
Dintre aceştia, 541.000 au mers în Spania (2,5 la sută din forţa de muncă locală), 253.000 în Italia (1 la sută), 68.000 în Germania (0,2 la sută), 26.000 în Marea Britanie (0,1 la sută), 14.000 în Austria (0,3 la sută), 10.000 în Portugalia (0,2 la sută). Pentru anu
