Zeci de edili care nu au diplomă de bacalaureat ar putea fi împiedicaţi să mai candideze, din cauza unei modificări legislative care a trecut de Senat Potrivit unei legi adoptate tacit de

Zeci de edili care nu au diplomă de bacalaureat ar putea fi împiedicaţi să mai candideze, din cauza unei modificări legislative care a trecut de Senat

Potrivit unei legi adoptate tacit de Senat, candidaţii la funcţia de primar în mediul rural trebuie să fie cel puţin absolvenţi de studii medii. Noua prevedere pune beţe în roate primarilor care nu au liceul la bază. Ei au mai degrabă statutul de gospodar decât de intelectual. Astfel, numai în judeţul Vaslui, 11 primari nu vor mai putea candida. Anghel Gâdea, edilul din comuna mehedinţeană Bâlvăneşti, s-a apucat de liceu la cei 50 de ani.

Un studiu intern al Institutului Naţional de Administraţie (INA) arată că, în mediul rural, cei mai mulţi primari şi viceprimari au fie studii gimnaziale sau şcoală profesională, fie studii medii. Doar 26% au studii superioare. Profesia de bază pentru cei mai mulţi edili este muncitor calificat, meseriaş, tehnician sau funcţionar.

"Am lucrat pe şantier ca meseriaş şi pe mine nu poate să mă păcălească nimeni acum la o lucrare că ştiu cum se face de calitate", spune primarul Anghel Gâdea. Directorul INA, Dragoş Dincă, consideră că modificările legislative nu doar că sunt neconstituţionale, ci şi ineficiente.

"Modificările încalcă dreptul de a fi ales"

"Poţi să ai şi cinci facultăţi şi să nu te pricepi la administraţie. Nu se pot impune restricţii în funcţie de studii, avere, înălţime sau culoarea ochilor. Dacă un candidat are studii superioare, în domeniul chimiei spre exemplu, este un lucru bun, însă fără relevanţă pentru ce trebuie să facă în administraţia publică", a spus Dincă.

El apreciază că problema formării profesionale a aleşilor locali se poate