Zilele acestea, invatamintul a fost din nou in atentia opiniei publice.
Pactul National pentru Educatie (PNE) a fost semnat de 15 asociatii si organizatii reprezentind sindicalisti, studenti, parinti si elevi, de presedintele Academiei Romane dar si de presedintele Traian Basescu. Cu surle si trimbite, cu declaratii care mai de care mai increzatoare, seful statului a semnat documentul saptamina trecuta, alaturi de reprezentantii partidelor parlamentare si ai minoritatilor. Foarte frumos! Atita consens pe un pact - clasa politica, societatea civila dar si cei implicati direct in sistem, respectiv, elevi, studenti, parinti si dascali - si atita optimism, greu de intilnit in Romania. Ce-i drept, trei din cele patru sindicate din invatamint nu au semnat documentul, dar motivul nu e nici pe departe cel la care ne-am fi gindit noi. Explicatia? Desi este un pas important in reforma educatiei, PNE nu ia in seama problemele reale ale profesorilor.
Organizatiile care nu au semnat sint Federatia Sindicatelor Libere din Invatamint, Federatia Spiru Haret (la care e afiliat si sindicatul brailean) si Alma Mater. Au mai avut si ceva comentarii legate de neconsultarea sindicatelor la elaborarea pactului, alocarea sumelor catre unitatile de invatamint, finantarea sistemului, dar marea lor problema a fost legata de salarizarea personalului didactic si pastrarea titularizarii.
Tipic pentru invatamintul postdecembrist, tipic pentru un an electoral.
Acum, vizavi de PNE sa nu va faceti, totusi, mari sperante. Acest pact e doar un act de principiu, care, de fapt, nu prea obliga pe nimeni la nimic.
Copiii nostri au fost si ramin in continuare cobaii unei clase politice incompetente, victime ale unui minister prost condus si ale unei caste profesorale macinate fie de orgolii, ambitii personale sau preocupari politice, fie de probleme fin
