Sinodul BOR a autorizat participarea clericilor la alegerile locale, dar catolicii nu le permit prelaţilor să intre în politică. Musulmanii din România se opun interferenţelor cu puterea

Sinodul BOR a autorizat participarea clericilor la alegerile locale, dar catolicii nu le permit prelaţilor să intre în politică. Musulmanii din România se opun interferenţelor cu puterea seculară.

E bine sau nu ca preoţii să se implice în zona decizională? Iată o nouă dilemă care suscită numeroase controverse în spaţiul public, după ce Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât să le îngăduie clericilor să candideze pentru posturi de consilieri locali şi judeţeni.

Dacă BOR a dovedit flexibilitate în această chestiune, Biserica Romano-Catolică respinge orice implicare directă a prelaţilor în viaţa politică. Şi reprezentanţii cultului musulman arată că liderii spirituali nu au ce căuta în mediul politic.

Nici simplii cetăţeni nu au rămas indiferenţi faţă de această chestiune, mai ales după dezbaterile aprinse asupra menţinerii sau eliminării simbolurilor religioase din instituţiile de învăţământ. Mulţi dintre români consideră benefică implicarea preoţilor în sfera decizională având în vedere încrederea scăzută în moralitatea politicienilor.

Pe de altă parte, însă, sunt puse pe tapet aspecte ce ţin de finanţarea campaniilor electorale ale preoţilor şi de dubla subordonare a acestora - faţă de ierarh şi faţă de conducerile partidelor care îi susţin. Mai mult, adversarii acestei idei invocă o hotărâre din 2004 a Sfântului Sinod prin care se interzice implicarea reprezentanţilor BOR în viaţa politică.

Radu Preda, specialist în teologie socială, spune că, în loc să limpezească raportul dintre autoritatea spirituală şi puterea lumească, noua decizie sinodală adânceşte confuziile. Profesorul Preda arată că Sinodul din februarie 2004 a formula