BICHIR: "Imunitatea ministerială a început să semene cu o platoşă, cu un cec în alb sau, mai bine zis, cu indulgenţele papale care-ţi ştergeau automat orice păcat sau faptă săvârşită".
Asta pentru că, luni, Curtea Constituţională a decis că Ministerul Public va sesiza Camera Deputaţilor sau Senatul, după caz, pentru a cere urmărirea penală a membrilor şi foştilor membri ai guvernului care la data sesizării au şi calitatea de deputat sau senator. Cum, de-a lungul scurtei istorii parlamentare postrevoluţionare, am avut de-a face cu un singur caz de ridicare a imunităţii - Gabriel Bivolaru - este greu de crezut că acest lucru se va repeta.
În acelaşi spirit de clică, de castă care nu se supune niciunei reguli, fiind imună la lege, ieri parlamentul a decis modificarea Legii răspunderii ministeriale. Mai exact, deputaţii au adoptat cu 188 de voturi „pentru“, 63 de voturi „împotrivă“ şi 3 abţineri proiectul de lege prin care se poate declanşa începerea urmăririi penale împotriva miniştrilor care sunt parlamentari numai cu aprobarea legislativului, deşi reprezentanţii PDL s-au opus. Mai pe româneşte, dacă ai fost ministru poţi să stai liniştit, nu vei păţi nimic indiferent cât de mult ai furat sau cine ştie ce combinaţii ai făcut. Te vor judeca colegii tăi parlamentarii, vorba Elenei Ceauşescu... În fapt, este vorba despre o altă contrareplică dată lui Traian Băsescu. Dacă, până acum, preşedintele putea cere cercetarea unui ministru, acum este nevoie de avizul Camerei din care face parte respectivul. Aviz care va veni la Sfântu’ aşteaptă! Termenul ministru vine din latină şi însemna iniţial servitor, adică sluga ce te servea la masă, iar ulterior a devenit „servitorul statului sau sluga interesului public“. Astăzi, în România termenul de ministru poate fi atribuit unui gangster care, după ce şi-a acoperit spatele printr-un mandat de parlamentar, ajun
