Constatând dezinteresul conaţionalilor, candidaţii români se retrag din cursa pentru alegerile administrative Deşi au dreptul de a vota pentru alegerile administrative din Italia, românii

Constatând dezinteresul conaţionalilor, candidaţii români se retrag din cursa pentru alegerile administrative

Deşi au dreptul de a vota pentru alegerile administrative din Italia, românii au alte priorităţi. La Roma, pe listele alegătorilor s-au înscris doar 30 de români.

Cu aproximativ 600.000 de rezidenţi cu drept de vot pe teritoriul Italiei, românii ar putea influenţa alegerile locale. De exemplu, fostul ministru al justiţiei Clemente Mastella, principalul vinovat de căderea Guvernului Prodi, a ajuns în parlament cu o treime din voturile pe care le-ar putea da românii.

La dezinteresul românilor se adaugă legea electorală, care prevede ca cetăţenii comunitari să se înscrie pe listele de alegători cu cel puţin 90 de zile înainte de scrutin. Măsura permite autorităţilor locale să verifice dacă în ţara de origine alegătorului nu i s-a retras dreptul la vot.

Întrucât românii nu vor conta la alegerile din 13-14 aprilie, Partidul Democrat i-a retras sprijinul lui Silviu Ciubotaru, candidat pentru un post de consilier în municipiul al X-lea din Roma.

"Românii vor fi exploataţi până la epuizare"

Supărat pe dezinteresul românilor faţă de interesele comunităţii în care trăiesc, Giancarlo Germani, italian cu cetăţenie română şi preşedinte al Partidului Identitatea Românească (PIR), ne-a spus, în româneşte: "Mă retrag de la alegeri, pentru că românii sunt interesaţi doar de salariu.

Slăbiciunea lor va fi exploatată de italieni. Îi anunţ pe români că vor câştiga tot mai puţin şi vor fi exploataţi până la epuizare". Pentru un post de consilier la Primăria Romei, va candida Gabriel Rusu, fost consilier fără drept de vot la aceeaşi instituţi