S-ar zice ca avem, in sfirsit, o noua formula de votare, votul – gresit denumit de multi experti si politicieni – „uninominal“. Gresit, deoarece avem de a face mai degraba cu un sistem electoral de reprezentare multipla la nivel de circumscriptie electorala, unul care combina reprezentarea majoritara cu cea proportionala si care este bazat pe un singur scrutin. Cu alte cuvinte: potrivit variantei adoptate de catre Camera Deputatilor, nici unul dintre noi, alegatorii, nu se va putea lauda ca a trimis in cele doua camere ale forului legislativ un singur reprezentant, indiferent de modalitatea in care a votat.
Chiar daca in colegiul electoral din care face parte a fost ales un reprezentant – cu vot majoritar de cel putin 50+1%, procesul electoral nu se incheie cu victoria candidatului. Urmeaza o a doua faza, una in care voturile pe circumscriptii electorale ramase nedistribuite sint adunate si reimpartite proportional, potrivit coeficientului electoral rezultat din aceasta insumare de voturi impartita la numarul voturilor valabil exprimate si redistribuite candidatilor diferitelor partide din circumscriptia electorala respectiva – descrescator, in functie de voturile obtinute. Mai mult, din voturile care ramin nedistribuite si dupa a doua faza se constituie o lista pe tara, iar operatia este repetata pina cind toate locurile alocate intr-un colegiu electoral (marimea variaza in functie de o norma de reprezentare de un deputat la 70.000 de locuitori si un senator la 160.000) sint ocupate.
Avem, deci, in esenta, de a face cu un sistem electoral mixt, in care marea majoritate a locurilor in parlament vor fi mai mult ca sigur ocupate de catre cei alesi potrivit unui sistem proportional. intr-adevar, este putin probabil ca mai mult de o mina de candidati sa reuseasca sa adune mult-rivnitele 50+1 de voturi. Deosebirea dintre sistemul folosit in alege
