Mai mulţi arhitecţi îi acuză pe primarii Capitalei, pe consilierii locali şi pe urbanişti că aprobă ilegal proiecte care aglomerează şi mutilează oraşul. Sursa: Codrin Prisecaru

Blocuri-turn cu zeci de etaje, în cartiere cu case de maximum un etaj, clădiri de patrimoniu demolate pe şest de proprietari, doar pentru că valoarea terenurilor de sub ele e mai mare decât valoarea istorică. Planuri de urbanism care încalcă flagrant prevederile generale urbanistice ale oraşului, aprobate de primari şi de consilierii municipali, retrocedarea unor suprafeţe mari din parcuri, pe care noii proprietari se grăbesc să le betoneze. Toate stau la baza unui raport făcut public ieri de Asociaţia Salvaţi Bucureştiul, în încercarea de a explica de ce arată Bucureştiul ca o sorcovă de beton şi sticlă în care praful şi poluarea au luat locul spaţiilor verzi.

Raportul conţine fotografii şi cazuri ce ilustrează dezastrul urbanistic din Capitală, toate fiind de fapt culese din presa care le-a semnalat de-a lungul ultimilor ani. Autorii raportului arată că legislaţia în domeniul construcţiilor e deficitară, dar şi că autorităţile o încalcă cu bună-ştiinţă, fiind sensibile la diverse influenţe private. Dacă Asociaţ ia Salvaţi Bucureştiul îndeamnă bucureştenii la atitudine pentru schimbarea lucrurilor, Primăria Capitalei gă- seşte că datele din raport sunt incorecte şi răspunde într-un stil halucinant: spaţiul verde aferent fiecărui locuitor din Bucureşti nu e aşa de mic pe cât se spune. În sprijinul acestor afirmaţii, primăria ia în calcul vegetaţia din cimitire şi din Grădina Zoo.

Cum să construieşti cum vrea muşchiul tău

„Dacă proprietarul doreşte să construiască mai înalt şi mai dens decât prevede PUG (Planul Urbanistic General), se adresează unui urbanist, care realizează un PUZ al parcelei, schimbând indicatorii PUG (procentul de ocupare