Unele transformări ale ştirilor transmise de agenţiile de presă sînt instructive, putînd fi folosite ca exemple negative deopotrivă pentru cursurile de traducători şi pentru cele de redactare jurnalistică. Din ambele puncte de vedere este util un exerciţiu de reconstituire a originalului deformat de traducerile stîngace şi de rescrierile confuze.

Cu cîteva luni în urmă - în 12 octombrie 2007 - a fost adusă la cunoştinţa publicului românesc vestea că scriitoarea Doris Lessing a primit Premiul Nobel pentru Literatură. Cum o asemenea informaţie nu părea a satisface presupusul interes al cititorilor pentru superlative - o informaţie culturală fiind considerată atractivă doar dacă are atingere cu Cartea Recordurilor -, faptul brut a fost împachetat, chiar de către agenţiile străine de presă, în cîteva formule publicitare. Logica lor - oricum destul de sumară - s-a pierdut cu totul în traducerile şi prelucrările autohtone. În Evenimentul zilei, sub titlul "Nobelul merge la Londra" şi subtitlul "Doris Lessing este cel mai în vârstă scriitor distins cu acest premiu", se afirma că autoarea este "a 11-a femeie laureată cu această distincţie şi a 34-a din istoria Nobelului". Formularea e destul de derutantă, fiind mai greu de înţeles (cel puţin la prima lectură) cum cineva poate fi simultan a 11-a femeie laureată cu premiul Nobel şi a 34-a din istoria premiului Nobel; opoziţia pare să se creeze fie între "laureată" şi "din istoria", fie între a 11-a femeie şi a 34-a. De fapt, textul românesc făcea eroarea de a nu distinge clar între Premiul Nobel pentru Literatură şi ansamblul premiilor Nobel.

La fel de neinspirată era o altă redactare (din România liberă), cu titlul "Doris Lessing, Nobelul surpriză" şi subtitlul "În vârstă de 87 de ani, romanciera britanică le-a suflat premiul autorilor consacraţi" - în care calchierea sintaxei englezeşti (atributul